Denumirea EXIPORA este rezultatul contracției cuvintelor „exil” și „diaspora”. Colocviul abordează probleme legate de exilul şi diaspora românești, prin prisma operei şi activității unor mari personalități ale culturii române, care au fost nevoite să trăiască şi să creeze în afara graniţelor ţării.
Evenimentul îşi propune să ofere date privind viața și opera personalităţilor rămase în conul de umbră al întâmplărilor istorice, să informeze publicul larg și formatorii de opinie cu privire la faptul că valorile culturii româneşti sunt generate nu numai de mişcarea ideilor în spaţiul dintre graniţe, ci şi de efervescenţa creatoare din afara graniţelor și să invite participanții la dezbateri de înaltă ținută academică.
Ediția de anul acesta a Colocviului aduce în centrul dezbaterilor trei personalități marcante ale culturii literar-artistice a exilului românesc. În cadrul zilelor EXIPORA, îi vom omagia, alături de invitați distinși și nume sonore ale comunității academice și științifice internaționale, pe Mircea Milcovitch, artist și scriitor român de excepție, ale cărui realizări din domeniul sculpturii au câștigat recunoaștere internațională, Maria Mesterou, pictor nonconformist de renume mondial, onorată cu distincții prestigioase pentru lucrările sale artistice, și Ilarie Voronca, unul dintre cei mai importanți teoreticieni ai avangardismului românesc și inovator al unei lirici de o „neobișnuită densitate imagistică”.
a treia ediţie
zile de colocviu
Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” Dolj
str. M. Kogălniceanu, nr. 9, Craiova
Dr. Lucian DINDIRICĂ, Manager al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman” Dolj
Prof. dr. Emil CONSTANTINESCU, Președinte al României (1996-2000), Președinte al Institutului de Studii Avansate pentru Cultură și Civilizația Levantului
Oana BICĂ, Vicepreședinte al Consiliului Județean Dolj
Acad. Basarab NICOLESCU, Președinte fondator al CIRET, membru de onoare al Academiei Române
Mircea MILCOVITCH, ??? ...
Mircea MILCOVITCH, Denumire ???
Prânz
Discursuri introductive: Basarab NICOLESCU și Petre Răileanu
Mihaela ALBU, O voce lirică în România anilor 30: Ilarie Voronca
Dan ANGHELESCU, Ilarie Voronca sau „roţile (inefabile) care au vânturat glasul… poeziei”
Pauză de cafea
Georgeta ORIAN, Portretul creatorului în proza autobiografică „Interviul” de Ilarie Voronca
Ioan LASCU, Ilarie Voronca – aşa cum se vede din Jurnal
Mirela OCINIC, Pluralitatea limbajelor în poezia lui Ilarie Voronca
Discuție generală
Lansare carte ... ???
Lansare carte ... ???
Cină
„Artistul este ce face [...]. Am vrut sa fiu liber… și în libertatea pe care o doream intervenea și condiția asta: aş prefera să nu fiu nimic, dar să nu mă întrebe cineva cine sunt.”
BiografieBiblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” Dolj
str. M. Kogălniceanu, nr. 9, Craiova
Emanuela ILIE, Imaginarul corporal în poezia lui Ilarie Voronca
Anca ŞERBAN, Suprarealism, eros și thanatos în poezia lui Ilarie Voronca și cea a lui Paul Celan
Maria DINU, Femeia suprarealistă în poezia lui Ilarie Voronca
Anca CHIOREAN, Cuantificarea violenței în cai putere
Pompiliu CRĂCIUNESCU, Ro(s)tirea lui Odiseu
Pauză de cafea
Silviu GOGONEA, Ilarie Voronca, poet al socialului
Gabriel NEDELEA, Sincronismul lui Ilarie Voronca
Prânz
Petre RĂILEANU, Exil et Métamorphose
Christophe DAUPHIN, Le Voronca français et l’intégralisme comme continuité
Oana BOC, Metamorfoza imaginii poetice in lirica lui Ilarie Voronca
Petrişor MILITARU, Portretul tânărului Victor Brauner în viziunea lui Ilarie Voronca
???
Pauză de cafea
Cǎtǎlin DAVIDESCU, Corespondența Voronca / Sașa Pană
Gabriel NEDELEA, Silviu GONGONEA, Mihai CIUREA, Prolegomene pentru o nouă antologie a literaturii românești de avangardă
???
???
???
Discuție generală
Cină
"Cela me suffit, il n’y a rien à décrire puisque je fais un art visuel. Ce que vous sentez prouve que mon but est atteint.”
BiografieBiblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” Dolj
str. M. Kogălniceanu, nr. 9, Craiova
Petre Răileanu, Introducere: Gherasim Luca
Dana Fabini, Dincolo de vers, în dialog cu Gherasim Luca
Oana Boc, Poezia de început a lui Gherasim Luca
Radu Voinescu, Luca şi Trost: O dialectică sui-generis
Mihai Neagu, Gherasim Luca si poeții români din 1968
Pauză de cafea
Vizionarea filmului „Comment s’en sortir sans sortir”
Discuție generală
Prânz
Mirela Ocinic, Traducere și/sau rescriere. Cazul Gherasim Luca
Petrișor Militaru, Gherasim Luca și cunoașterea de anti-sine. Traducere și interpretare
Giovanni Rotiroti, Gherasim Luca: anul în care s-a inventat iubirea
Petre Răileanu, „Vampirul pasiv”, o nouă ordine poetică
Ioan Lascu, Gherasim Luca și Grupul suprarealist român
Pauză de cafea
Cătălin Davidescu, Expoziţiile (manifestările vizuale) grupului suprarealist reflectate în presa epocii
Silviu Gongonea, Mihai Ciurea, „Poiesis-ul” unui nume și al unui destin: Gherasim Luca
Mihai Ciurea, Gabriel Nedelea, Gherasim Luca și cunoașterea suprarealistă
Maria Dinu, Gherasim Luca - inventatorul femeii
Proiecție: fragmente de spectacol – Gherasim Luca
Discuţie generală
Cină
"Coroana mea de slove e rubiniul sânge, buzunarul unui amurg, privirile... Ca niște șerpi, cenușa tulbure dintr-o după-amiază, orașul ca o sală de bal, dimineața-clește scoate cuiele stelelor.”
Biografiestr. M. Kogălniceanu, nr. 9, Craiova
Formular onlineAcces site ediția a 2-a - 2019
site înfăptuit şi găzduit cu ♥ de Beeline - web design & more