Cela me suffit, il n’y a rien à décrire puisque je fais un art visuel. Ce que vous sentez prouve que mon but est atteint.
Maria Mesterou (n. 1941) – pictor de origine română, membră a grupului de artiști nonconformiști de la Poiana Mărului. Studiază la Institutul de Arte Plastice din București. Se stabilește în Franța din 1970, dedicându-se picturii și stampelor în cadrul Ateliers Beaux-Arts de la Ville de Paris.
Își consolidează treptat reputația internațională, expunând numeroase lucrări la Paris (Galeriile La Tortue, Pierre Hautot), Bruxelles (Jan De Maere), Grenoble (J.-M. Cupillard), sau Melbourne (Éditions Galleries). Colaborează cu galeriile Rolf Wahl, La Pochade, de Champvermeil, Catherine Guerard (Paris), Catherine Fernet (Bruxelles) și Cegrac (Coruña). Operele sale se regăsesc în colecții oficiale și private din întreaga lume. Pentru meritele sale în domeniul artelor plastice primește Medalia de Merit Franceză, de bronz, precum și, în 1977, Prix du Salon de Vésinet. Predă periodic pictura și tehnicile sale la Manufacture des Gobelins și la Mobilier National (Paris) și este membru societar al Salon d’Automne.
Despre universul artistic imaginar al Mariei Mesterou, Valerian Brin scrie: pour exprimer l’essentiel en quelques mots, je peux dire que les peintures de cette artiste montrent la manière dont elle explore le monde. Un monde fait de mystérieux objets contenus dans un espace. Cet espace communique souvent avec l’extérieur, avec l’étendue d’un paysage, des horizons éloignés, l’étendue de la mer. Les objets font parfois la place à un personnage non moins mystérieux, sachant partager leur silence et entretenir le dialogue avec celui qui regarde. Les objets sont transfigurés, car ce qui compte n’est pas leur définition, ce qu’ils représentent mais la « vérité picturale » qu’ils accomplissent. C’est cette vérité que l’artiste leur projette. L’étrange charge que portent ces objets transfigure aussi le paysage, le plein air dans lequel ils sont placés. Ce transfert paraît merveilleusement réussi, car l’on n’est jamais tenté d’identifier les objets ni de vouloir les remplacer par d’autres. Certains d’entre eux apparaissent souvent, comme des objets-fétiches. Ils sont là et uniquement là, depuis longtemps, et pourquoi pas de toute éternité…
În 2018, patrimoniul Muzeului Cărții și Exilului Românesc se îmbogățește cu lucrările de artă donate prin bunăvoința Mariei Mesterou. Amintim aici doar câteva dintre operele domniei sale, un neprețuit aport adus culturii exilului românesc: „ Les belles années” (pictură în ulei pe pânză), „Midi à la Baltique” (pictură în ulei pe pânză), „Les quatre éléments” (estampe imprimé par l'artiste dans son atelier), „Au commencement” (serigrafie), „Australia” (serigrafie), „Conjoncture” (Estampe imprimé par l'artiste dans son atelier), „Ensemble 3” (serigrafie), „Pyramide 85” (serigrafie), etc..
Referințe: Români din Paris, Louis Monier, Basarab Nicolescu (ed.), trad. în limba română de Lucian Dindirică, Paris: Éditions Michel de Maule, 2017, p. 94; L’Univers de Maria Mesterou, http://www.mesterou.com/mod/presentation/cms.php?login=mesterou&id=295; Muzeul Cărții și Exilului Românesc, proiect important al Bibliotecii „Aman”, articol
disponibil la https://www.gds.ro/Bani-afaceri/publireportaj/2018-08-01/muzeul-cartii-si-exilului-romanesc-proiect-important-al-bibliotecii-aman/.